Românii, corupţia, poliţia şi ardelenii

Posted on 5 Octombrie 2013

0


Zilele trecute s-a aflat că un poliţist şi-adat demisia, deoarce după ce şi-a oprit superiorul în trafic pentru încălcarea regulilor de circulaţie, a avut doar de suferit, fiind tracasat sistematic.

Poate a făcut exces de zel, poate şi-a vărsta stresul de subaltern pe superiorul lui… Poate…, poate…, poate…

Trebuie să cădem bine pe gânduri şi să analizăm de ce la auzul acestei ştiri, şi omul de rând se întreabă: „ce l-a apucat şi pe agentul ăsta să-şi amendeze superiorul?”

De ce gândim aşa? De ce ni se pare normal ca cei suspuşi să fie scutiţi de respectarea regulilor? De ce ni se pare exagerat ca un fost demnitar sau o vedetă să facă închisoare, dacă este vinovat (poate pentru înşelăciune, pentru un accident auto sau pentru alt delict pentru care e vinovat)? De ce pretindem să fim iertaţi de un  poliţist pe care-l cunoaştem, dacă ştim că am încălcat legea?

Întrebările pot continua. Trebuie să ne schimbăm gândirea. Dintre noi unii se fac poliţişti, alţii profesori, alţii inspectori la garda financiară iar alţii vor să fie parlamentari, să facă legile.  De ce când ajungem sus uităm de unde am plecat? 

Răspunsul: pentru că noi suntem cei care, cei mai mulţi, privim ca o naivitate gestul făcut de agentul din Cluj, acela de a avea „tupeul” să oprească în trafic un superior.

Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Altfel, până nu vom instaura legea corectitudinii în şcoli (la bacalaureat, la admiteri, licenţe), la angajări, la numirile în funcţii, în spitale, în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, la titularizările în învăţământ, în afaceri ş.a., vom bate pasul pe loc.

Deocamdată asta facem în toate domeniile. Ne furăm singuri căciula, unii altora, fiecare face pentru el, fură tot ce poate pentru că a prins ciolanul, îşi numeşte rudele incompetente prin diferite funcţii… şi ne mirăm de ce batem pasul pe loc, fără să ne asumăm cauza – CORUPŢIA.

Anunțuri